Ştefan Alexandru Ciobanu, în ciuda competenţelor
sale, este
un om modest. Ba chiar foarte modest. Nu se socoteşte,
pe sine, la adevărata sa valoare. La început, l-am întâlnit în lumea literelor,
ca – mai apoi – să aflu că aparţine, prin profesia “diurnă”, de cea a cifrelor. (Mihail Gălățanu)
Ştiu că sunteţi, domnule ŞTEFAN ALEXANDRU CIOBANU, un om al cifrelor,
lucraţi de mulţi ani la o instituţie reprezentativă pentru România, precum INS –
INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ, dar sunteţi, în egală
măsură şi o voce deosebită şi în literatură. Cum reuşiţi să le armonizaţi
pe cele două? Sunt hiatus-uri între cele două ?
Pot spune că cifrele reprezintă partea diurnă, iar literele pe
cea nocturnă. Dar nu vreau ca acest lucru să fie luat ad litteram. De
asemenea, nu pot spune că cifrele sunt o contra greutate în viaţă, cum s-ar
putea aştepta cineva să spun. Să zicem că au şi cifrele lecţiile lor de dat în scrierea
literaturii. Să îl citim pe Ion Barbu. Să ne amintim de Marin Preda, care a lucrat un timp în aceeaşi instituţie ca şi mine. Nu cred
că poate exista hiatus între nimic. Totul este o continuare a ceva ce a fost în urmă, chiar dacă vorbim doar de
timp sau/şi ideatic. Că nu vedem noi legăturile, că nu le putem încă înţelege, aceasta este o cu totul şi cu totul
altă problemă.
Să le luăm, acum, pe rând. Putem să presupunem că partea de
statistică este cea «diurnă». Are INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ – (INS) un
rol important în viaţa dumneavoastră?
Institutul National de Statistica este locul de muncă unde mă
duc dimineaţă de dimineaţă. Nu am ajuns (încă) la nivelul (ideal) de a trăi
doar din scris. Institutul Naţional de Statistică presupune multă rigoare, ceea
ce la un scriitor este de dorit. Atenţia sporită,simţul ascuţit al anumitor
situaţii, observarea nuanţelor, toate astea se câştigă atunci când te joci cu
date statistice, atunci când le întorci pe toate părţile, sau ca să mă exprim
mai plastic, pe toate zerourile. Aici la INS nu se face poezie după analiza datelor, ele
(adică datele) doar se pun pe hârtie într-un format uşor de înţeles pentru cei
care sunt consumatori de date statistice.
Specialitatea dumneavoastră, din câte ştiu, sunt BRANDURILE pe
turism. CUM arată România văzută din acest punct de vedere?
România câştigă mereu, ce-i drept cu nişte paşi mai mici decât
vecinii noştri să zicem, la acest capitol. Oferta turistică pentru turiştii străini este foarte variată, şi nu cred că s-a
impus până în prezent un brand anume. Oricum, statistica oficială nu măsoară
brandurile în niciun domeniu. Desigur că anumite hoteluri, în special cele din
capitală, şi-au câştigat un renume, dar cred că este departe de ceea ce s-ar
putea înţelege prin brand şi oricum activitatea lor nu este redată de INS. Vorbind doar
despre numărul de turişti care ne-au trecut pragul ţării, pot spune că turismul românesc are multe de învăţat de la ţările din
jur, are mult de reparat şi de adus la zi.
TURISMUL ROMÂNESC are şanse – din unghiul de vedere al unui statistician
– să îşi revină? Cum ar trebui să arate statisticile unei perioade
înfloritoare?
Se ştie că statistica doar măsoară, cum am spus şi mai sus. Nu
putem da nici soluţii, nici propuneri, nici idei. Chiar dacă am vrea, sau am putea. Noi doar măsurăm, comparăm şi apoi facem
o analiză. Oferim material de lucru pentru sociologi, psihologi, dezvoltatori,
etc. Aceste persoane sunt în măsură să analizeze datele furnizate de noi şi pot oferi
eventuale căi de ieşire. Aceste căi ţin desigur
de nivelul economiei, de disponibilitatea celor implicaţi să schimbe ceva în
mentalitatea actuală, de puterea de vizionare etc.
Care sunt BRANDURILE pe care le vedeţi, în România, în
consolidare şi înflorire?
Un BRAND necesită o cunoaştere a pieţii în prealabil. O cunoaştere
a psihologiei celor ce solicită serviciile de care este legat brandul. Şi, nu
în ultimul rând, un vizionarism bun (cum am spus şi mai sus), o anticipare a evoluţiei. Şi asta se poate extrage doar din datele statisticii oficiale.
Trebuie răbdare, perseverenţă şi dăruire. Aş mai adăuga şi norocul, dar
sper să nu fiu înţeles greşit. Nu pot da nume, nu văd aşa ceva
la noi acum,lăsând la o parte brandurile străine, care au venit.
Literatura face parte din statistică– sau statistica din
literatură?
Se poate aplica statistica la literatură, dacă vreţi să ne jucăm
puţin. Am putea să notăm numărul de poezii apărute într-un an în volume tipărite
şi să îl comparăm cu anii precedenţi. Am putea face supoziţii faţă de nivelul
de şcolarizare sau faţă de standardul intelectual ridicat în care, iată, rezultă
că trăim. Sau am putea merge mai în adâncuri, să notăm ce genuri de romane au
fost scrise într-o anumită perioadă şi tot aşa. Literatura la statistică se
poate aplica la fel de bine. Se ştie că un text bine scris asupra unor date
statistice, poate influenţa anumite decizii, poate fi înţeles greşit sau poate
fi scris intenţionat diferit de adevăratul sens al cifrelor. Datele statistice
sunt cu două feţe pe care literatura (nu o dată) le-a jucat. Dar asta este altă
poveste.
Cât de important vi se pare BRANDUL în afaceri? Dar…în lumea literară
?
Brandul poate
fi un etalon - şi un motiv de autoambiţionare. El este cel care dă tonul, ca să zic aşa.
Este o combinaţie de oportunităţi şi de date manipulate cu încredere. La fel şi în
literatură, BRANDUL este şi hulit şi urmat. Problema BRANDULUI este că dacă nu
ştie să se adapteze, poate cădea foarte uşor. Dar această lecţie văd că a
cam fost învăţată de companiile mari. Brandul în literatură l-as putea asemui cu genul
literar care dă tonul în acele zile scrierilor şi ideilor. Brandul ţine, atât cât poate el să ţină,
totul într-un loc, cel puţin pentru o perioadă. Nimic nu se desprinde, nimic nu se
evaporă.
Se poate spune, datorită acestei îmbinări, matematică/literatură,
că aveţi o viaţă sofisticată ?
Pot spune că am o viaţă diversificată. Din cauze multiple şi pe care nu le enumăr aici. Sofisticată
este mult spus. Îmi place tot ceea ce fac, chiar dacă sunt un produs al
umanului, simţi pulsul anumitor evenimente şi stări, pe care le vezi că se
petrec în jurul tău. Dacă aş adăuga că am terminat facultatea de psihologie,
nu-i aşa că nu aţi mai înţelege nimic ? Că aţi avea impresia că lipseşte ceva ?
J
Ce BRANDURI consumaţi cel mai des…din matematică, literatură, FMCG,
viaţa de zi cu zi ? Ce BRANDURI vă populează existenţa ?
Toţi avem anumite plăceri, obiceiuri, legate strâns de momentul
psihologic în care am început să le consumăm (sau devorăm zic eu). În
magazinele mari avem rafturi pline cu produse, pe fiecare în parte îl putem
numi Brand, la o adică, e corect ? Eu prefer diversificarea până la extrem,
nu am Brand-uri în care să mă cantonez, branduri care să îmi populeze existenţa.
Am branduri de care mă folosesc, de care nu mă leg, branduri pe care nu le las
să mă conducă.
STEfAN
ALEXANDRU CIOBANU,
specialist
la
INS/Institutul
Naţional de Statistică
A consemnat
Mihail Gălăţanu
