am deschis ușa cât m-a lăsat lanțul pus

Frederick Ruysch

1. am deschis cât m-a lăsat lanțul pus

am privit-o în ochi și i-am strecurat banii

pentru că știam ce se va întâmpla plânsul îmi stătea în vene

am trântit brusc ușa retezându-mi vârfurile degetelor

care s-au rostogolit pe scări (am văzut asta

pe vizor)

toată noaptea m-am zvârcolit

până mi s-au răsturnat în suflet
bibelourile mamei

2. o cameră video filmează coșul de gunoi

observă gândacii cum ies dintre resturi

și o cută de hârtie dintr-un ghemotoc

cum se întinde

degetele mele se rostogolesc pe scări
în timp ce visez ca un monstru

visul meu poate fi trecut la bătrânețe

în cartea de telefoane

      3.  un bulangiu de treabă

are grijă a doua zi ca magazinele din drum

să fie deschise
este de datoria mea să cumpăr toate produsele
pe care văd picături de sânge