despre cum să nu strivești corola de minuni a lumii

de-aș fi  supererou

la prima oră a zilei aş fi egoist

în timp ce aș cutreiera pe sub cearșaf salvând lumi
fie şi pe cele imaginare ale oamenilor bolnavi

aș putea în acelaşi timp să mă duc cu puterea gândului să cumpăr pâine

și o stică cu suc (nu bere cine ştie când poţi întâlni un poliţist de la circulaţie în timp ce zbori)

m-aș materializa fără să declanșez clopoțelul de la ușă în magazinul din colț

când vânzătoarea și-ar verifica telefonul aș lua restul de bancnote 

lăsând monedele să se învârtă pe tejghea în farfuria cu marca unui pachet de ţigări

și m-aș întoarce la felia mea cu unt

pe care nu am părăsit-o nicio clipă

apoi

o să vizitez bătrânii
bătrânii din care am ieşit ca dintr-o maşinărie ce şlefuieşte continuu

bătrânii cărora le este dor de mine
şi de tine
în timp ce mănâncă prăjitură după prăjitură
cu zgomotul specific de linguriţă lovind farfurioara

îi voi găsi într-o cameră luminată de o amiază permanentă

ascultând la dona e mobile  la un pick-up vechi

același care-mi șoptea povești cand eram copil pe undeva între carne și amintiri

o să le aud oasele trosnind când se vor ridica să mă îmbrățișeze

mă vor speria iar cu înălțimea lor kamikaze

cu stelele ce le vor trece prin orbite

cât oi fi eu de supererou

o să-mi intre încet o lacrimă în despicătura bărbiei ca un tren în gară

în timp ce perdelele se vor mișca ușor și eu nu voi mai fi acolo

ei mă vor întreba ce am mai făcut și eu le voi răspunde

apoi

o să mă prezint în fața fiecărui cerșetor în aceeași zi

la aceeași oră

le voi da o sumă de bani
o sumă de zâmbete
o sumă de cuvinte

pentru ei suma va fi mare
pentru mine suma va fi  mică

și când vor vorbi unul cu celălalt or să mă descrie identic prin limbajul lor sărăcăcios

şi o să le prelungesc astfel credința în moș crăciun

și în aer
ajutorul va fi zilnic deci permanent pentru că
supereroii sunt nemuritori
credinţa în pasul drept ce vine după cel stâng o să dospească

timpul se va opri puțin în loc
(mereu se întâmplă aşa în astfel de momente)

suficient cât să vadă soarele în forma unui cap de leu

și din buze să le iasă din nou aburi
ca în copilărie

apoi

o să mă strecor în fiecare armată care se află în război

le voi băga mâna în gloanțe până la cot întorcânu-le pe dos

și transformându-le în flori

o să apăs pe pieptul fiecărui soldat cu pozele iubitelor din buzunare
iar pe conducătorii de armate o să îi pun în locul victimelor
ca pe nişte pioni înconjuraţi de ture cai şi nebuni
pentru o bucată bună de timp ce se va traduce în realitate
doar într-o secundă

le vor urla oasele ca o sală de maternitate
vor dori să bage unghiile în aer şi să-l decojească

o să lovesc cu pumnul în pământ și toate tancurile se vor sparge ca niște valuri

toate submarinele se vor transforma în balene

voi urla mut și toate avioanele vor forma un imens zmeu de hârtie

apoi
m-aş duce în păduri şi aş prinde în braţe
ca pe iubite
copacii ce sunt doborâţi şi cad neauziţi nici măcar de dumnezeu

i-aş pune înapoi unde le este locul fără să simtă 

iar pe cei cu topoarele în mâini

i-aş transforma în insecte care se vor adăposti în trunchiuri

şi îşi vor găsi hrana pe frunze

unde se vor şi împreuna

apoi

mi-aș vizita iubita 

parafrazându-l pe naum

aceeași iubită doar carnea se tot schimbă

iubită ce stă peste munți de betoane de geamuri de uși de distanțe

i-aș intra în cameră ca o ață-n ac

aș ridica-o din pat valsând palmele deasupra sânilor acoperiți de un cearșaf boțit până la sânge

fără să o ating nici măcar cu umbra aș duce-o la baie

aș spăla-o pe față cu mâinile ei

rememorând toate săruturile

din viața asta

din viața cealaltă

și din viitor

am face dragoste ca niște nenăscuți

se va trezi de-a binelea făcând duș fără să știe cum a ajuns în cadă

dar vă zic asta nu mă va face mincinos