o posibilă ultimă stare

îmi tricotam mama sub un soare de neon

adn

în pumn strângeam cu greu ghiocul din tine

ce e cu mine în sala de aşteptare?

asistenta injecta pijamale în adn
... încă puţin …...
…să îmi aminteşti sub care venă trăieşti…

mă repetam în alţi eu
tu se făcea că mă numărai cu degetele norilor
seceraţi de curcubee

ce răsfirată eşti pe retina mea
şi ce pătrată
îmbraci un costum de aripă
armura unui înger ce spală sângele topit

călare pe un forceps croit
robit şi el pe coapsa ta

ochii tăi îmi fac cadou
un cer de pământ…

ce păcat…
mamei nu am reuşit decât
să îi fac buzele…

şi să o visez…

(din volumul aliona)