sâmbătă, 30 noiembrie 2013

Nevoia de alchimie - prima parte -



În anul 1614 apărea la Kassel Fama Fraternitatis (Fama fraternitatis Rosae  Crucis oder Die Bruderschaft de Ordens der Rosenkreutz) urmată în 1615 de Confessio Fraternitatis (Confessio Fraternitatis Rosae  Crucis. Ad eruditos Europae) și în 1616 de romanul alegoric Nunta chimică a lui Christian Rosencreutz. Aceste trei scrieri înșirate pe parcursul a trei ani au stârnit un val uriaș de replici, broșuri și studii dedicate unei persoane care, efectiv, nu a existat și era clar că este o pură ficțiune. Nu mai puțin de 300 de cărți au fost scris până în anul 1620 de diverși autori care porneau pe urmele lui Christian Rosencreutz. Istoricul Julius Evola menționează că ceva asemănător s-a petrecut la sfârșitul sec. XII începutul sec XIII cu literatura graalului.
Fama Fraternitatis și Confessio Fraternitatis nu își cunosc autorul, dar speculațiile nu lipsesc, libertatea la fabulație a fost, practic, nelimitată. Ideea că ar exista o societate secretă compusă din spirite elevate (și în același timp evoluate) care prin călătoriile lor în lume au adunat crema învățăturilor de pe întreg pământul, a înfiebântat ideile de renaștere existente în toți oamenii. Era vorba despre o societate (cea a rozicrucienilor) care deși nu exista fizic (nimeni nu a putut declara clar că a făcut parte din societatea rozicruciană) avea o mulțime de membri. Unii dintre ei profitând de această ambiguitatea și-au luat grade care, pe cât nu le puteau fi recunoscute de nimeni pe atât nici nu le puteau fi contestate.
Manifestul Fama Fraternitatis se pare că  era cunoscut înainte de anul de apariție pentru că în 1612 era scrisă deja o replică de către un anume Adam Hselmayer care îi sublinia (îngroșa) direcțiile antiiezuite. Sunt prevestite (în replică) niște schimbări radicale care urmau să survină după moartea regelui alchimist care mutase capitala regală de la Viena la Praga (Rudolf II). Fama se adresează încă din titlu, aș zice curajos, Guvernelor și șefilor de state. Este descrisă starea omenirii, văzută ca o perioadă plină de deschideri spirituale, o perioadă în care omului i se permite să vadă
dincolo de natura vizibilă, mai mult chiar, li se permite anumitor Inteligențe înalt Iluminate să își desfășoare activitățile și studiile asupra naturii printre noi. Apoi este descrisă viața a lui Christian Rosencreutz (numit în carte de aici înainte Fratele C.R.C), o viață plină de exotic și aventuri cavalerești, dacă luăm în calcul faptul că Fratele C.R.C s-a aflat mereu în căutarea adevărului suprem
editura Herald
(graalul). Aflăm cum C.R.C a fost un călător prin părțile Răsăritului (văzut idilic ca un loc al iluminării în orice ogradă) o regiune unde oamenii se pun imediat în acord cu armonia întregii lumi datorită învățăturilor transmise pe cale orală de generații. Prin acele locuri (mai precis în Damcar) va intra în posesia misterioasei cărți M, pe care o traduce și o aduce în Europa. Singura persoană care a citit cartea ar fi fost, conform manifestului, Paracelssus care a fost și unul dintre primii rozicrucieni (dacă nu chiar primul). Trecând prin mai multe peripeții în Egipt și Spania (toate având însă substrat esoteric) C.R.C se reîntoarce în Germania unde pune bazele la ceea ce avea să se numească frăția rozicrucienilor. Pentru început alege patru discipoli pe care îi învață toate cunoștințele pe care le acumulase. Între timp numărul discipolilor se ridică la opt. Urmând modelul evanghelic toți se răspândesc prin lume pentru a propovădui noile învățături. C.R.C pune niște reguli: 
- nicio plată nu trebuia primită (exceptând minimum de subzistență);
- cei opt trebuiau să învețe limba și obiceiurile locurilor unde urmau să ajungă (și să le respecte);
- o dată pe an să revină în casa frăției pentru a discuta despre faptele făcute (dacă absența nu putea fi ocolită se cerea o scrisoare);
- fiecare trebuia să aibe un învățăcel care să ducă învățătura mai departe;
- în urma morții lui C.R.C frăția urma să fie ascunsă timp de 100 de ani.
Această istorie este dată des ca fiind viața efectivă lui Christian Rosencreutz fără a se menționa (voit sau nevoit) că este doar o simplă istorie a unui manifest. Mormântul lui C.R.C este descoperit chiar de membrii frăției care, aflați la a treia generație, pierduseră urma cupolei în care se afla trupul mentorului lor, trup care atunci când a fost descoperit nu a prezentat nicio urmă de putrezire. Multele minuni prezente în bolta care acoperea cadavru ne amintesc de mormântul plin de simboluri în care este pusă Iulia Hașdeu, un loc plin de inscripții aranjamente voit într-o ordine criptică (pardoseaua masonică a unei table de șah, prezența unor stâlpuri și inscripții, numărul de trepre etc). Data la care se zice că a fost descoperită capela lui C.R.C este 1604 anul în care a fost profețată căderea papalității dar și anul în care Simion Studio publică Naometria carte care se ocupa de studiul templului lui Solomon iar mai târziu va da naștere unei noi științe (dacă se poate numi așa), un fel de cabala arhitecturală. Descoperirea mormântului se referă clar la descoperirea unei noi învățături, cum zicea F. Yates cu riscul de a se contrazice, o iluminare spirituală chiar dacă iluminarea refuza din start religia. Era vorba despre o reformă generală care privea socialul, științele, religia, omul în sine. Alchimia, văzută ca o modalitate de a evolua spiritual și nu ca o cale de a produce aur cum se întâmpla la curtea regelui Rudolf II, este văzută ca regina științelor, și când se face referire la ea se face prin cuvinte care sugerează lumina puternică (soarele, focul mare, stelele).
Ceea ce își propuseseră autorul (sau autorii) manifestului Fama s-a întâmplat, și anume strânirea interesului pentru ceva nou și deosebit. Confessio Franternitatis (broșură tipărită anul următor la același tipograf) continuă învățăturile din primul manifest de data asta în latină (se crede că era adresată unui public mai elevat, vezi și inscripiția de pe pagina de gardă Pentru oamenii de știință). În această scriere vedem cum se conturează un limbaj specific, limbaj care vine până în zilele noastre fără ca, mulță dintre cei care îl folosesc, să își dea seama. Citim cum acea perioadă era văzută ca un moment de răgaz înaintea unui nou început, unui nou ciclu de viață (ciclu care privea întreg universul). În acest răgaz are loc o pregătire în masă, o pregătire spirituală astfel încât chiar oamenilor care nu se gândesc la lumea spirituală li se oferă astfel de învățături. Iehova dorește ca oamenii să fie scutiți de greutățile omenești și eliberați de nestatornicia norocului. Sunt înfierate filosofia dar și papalitatea, această ultimă înfierare fiind motivul principal pentru care se crede că s-a construit întreaga farsă rozicruciană. Alchimia este văzută ca regina învățăturilor (cum am mai spus), dar nu cea șarlatană prin care se arăta cum se naște aur, ci cea autentică spirituală care are rezultat evoluția interioară a omului. Se lămurește motivul pentru care frăția nou apărută oferă publicului larg învățături pe care celelalte societăți le țin ascunse. Lucrurile importante pot trece neobservate, clarifică manifestul, celor nechemați dacă aceștia nu au calitatea spirituală necesară pentru a înțelege, motiv pentru care este cu neputință (ca cineva) să afle ceva de la noi, să obțină vreo dezvăluire sau să ne forțeze mâna împotriva lui Dumnezeu.Se urmărea chiar implementarea unui mod de conducere administrativ asemănător celui din Damcar. Atacurile îndreptate către papalitate sunt văzute ca niște muguri ai implementării noului mod de conducere statal. Este dat anul de naștere al lui C.R.C – 1378 ocazie cu care se vorbește despre existența unor cicluri în cursul istoriei și despre exsitența unui cifru înscris de Dumnezeu în toate lucrurile existente în univers (asemeni literelor din Biblie), cifru pe care doar cei care cunosc legile ascunse îl pot descifra. Se mai vorbește în acest manifest despre:
  • apropierea sfârșitului lumii
  • apariția unor noi științe și noi stele în constelațiile deja existente, lucruri care sunt luate ca semne ale apropierii împărăției lui Iisus
  • posibilitatea de a se prevedea anumite evenimente dacă știm să citim corect inscripțiile lui Dumnezeu
  • elogiul adus Bibliei sau cum este numită Sfânta Sfintelor în studiul căreia se regăsesc toate învățăturile și toată chintesența universală
Etc
În Confessio sunt prezentate niște învățături care par să aibe cursivitate și coerență, fapt care certifică existența unei astfel de conferi. Mai mult chiar, idei precum: existența unor cicluri universale, necesitatea unei evoluții permanente, necesitatea deschideri spre lumea spirituală, oferirea pe scară largă a acestor învățături astfel încât să nu existe opreliști, doar învățătura în sine făcând selecția celor ce aderă sau nu la ea, sunt niște linii de forță care au renăscut în sociteatea teologică, au animat învățăturile lui Rdulof Steiner, Aivanhov și chiar animă azi direcțiile multor școli esoterice existente.
Despre Nunta chimică a lui Christian Rosencreutz, pentru că este un mic roman inițiatic, o să vorbesc într-un articol dedicat lui. Sper să pot clarifica dacă Rosencreutz se referă la
Etichete:

2 buşeli:

Zi ceva de-a busilea sau din picioare

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)
de-a bușilea prin aer!