burghiul

Yves-Tanguy sursa

priveam din cutele întunericului
la burghiul cu care inima a ieşit din piept în plină noapte
picăturile de sânge clipeau în razele lunii
parcă bete
în ele recunoşteam căte un cunoscut
o iubită un membru al familiei cum
îmi făceau semne disperate din mâini
vrând parcă să se elibereze

m-am întins spre veioză
dar în acelaşi timp în care degetul meu
a atins butonul
un câine a început să latre pe stradă sperindu-mă în aşa hal
crezând că m-am curentat

îmi aminteam clar  cum
toată ziua până să adorm
pereţii inimii s-au zbătut ca un cort în vânt

am avut momente când mi se părea că sunt pe un pisc
şi văd tot oraşul de la poalele muntelui
cu luminiţele lui
ca nişte monede pe fundul unei fântâni