omul crezut

iubito în povestea asta nu ne vom aşeza inimile pe scaun
ne vom cuibări stând în picioare din glezne până în creştet
asteptând să ne iasă prin piept războinicul cu barda cât casa

în soare se va lăsa noaptea
la ştiri prezentatorul va vorbi în străina noastră limbă maternă
ca pe vremea copilăriei

ni se va părea tot timpul că plouă cu melci lichizi
chiar vom alerga să îi culegem într-un coş de nuiele vii
pentru că noi vom vrea să putrezim voios

vor veni zile când o să trebuiască să ne copleşim ciclopii cu ochi
când o să ne întrebăm de ce şi o să cerem dovezi lavabile
vom nutri să mergem la groapa aceea cu lut a lui dumnezeu
(cu d mare sau d mic nu contează atâta timp cât ne circumscrie)

ne vom adăposti în grinzi ca în ouă
din când în când
din noi va începe o ninsoare cu suspine
fără voia noastră vom deveni eroi de balade spuse la dezăpezire

iubito
vor veni la noi zilele în picioarele goale
cu buzele de culoarea degetelor
vom fi cinstiţi de vinovaţi
încât vom considera pedeapsa recompensă

în povestea aceasta atingerile nu vor trece prin stadiul de pui
vor fi cuvinte în punctele esenţial cardinale ca un nod de cravată
care ţine loc şi de omuleţ

iubito
spune-mi
dacă tristeţea ar fi o pasăre
tu ce pradă ai vrea să fii