balaurul tăcea în groapă ronţăind

nimeni nu ştia
ce naiba mai ronţăia balaurul acela

se număraseră între ei
îşi număraseră animalele
dar nu ieşea nimic în minus

cu toţii mulţumiră acelui voinic
care venise cine ştie de unde
săpase o groapă de unul singur
şi băgă cine ştie cum
balaurul în ea

i-au adus cele mai frumoase fete
dar el refuză
le-a spus totuşi ceva la ureche
şi ele s-au întristat
o văduvă
a zis că fetele acelea or să moare
fete bătrâne

balaurul ronţăia
noi
copii fiind ne prindeam de mână
ne apropiam de marginea gropii
lăsam picături de salivă în formă de lacrimă
să pice peste balaur
şi fugeam
nu auzeam niciodată marele impact

oamenii deveneau din ce în ce mai agitaţi
se uitau în larg nu mai făceau diferenţa
între un om care se zbate în apă
şi unul care vâsleşte spre mal

oamenii mureau
balaurul tăcea în groapă ronţăind

*
în tot acest timp pe partea cealaltă a globului se juca ping pong în aşteptarea anului nou pe străzile principale unii se continuau prin buze se cânta străzile erau nespălate cerul senin cu stele rare dar luminoase ferestrele deschise şi oamenii zâmbind faceau semne cu pumnul către cer pe un drum lăturalnic o femeie este jefuită strigătele ei de ajutor se confundă cu euforia generală într-un apartament al unui bloc cu zece nivele şi cu magazine la parter b. stinge lumina verifică gazele apa curentul când se va întoarce peste şase ore va dormi aproape o zi la jumatea anului se va căsători cu /ea/ copilul va fi fată şi îi vor plăcea poveştile cu hipopotami de orice culoare numai să aibă umbrelă
*


din când în când
noi ne uitam la lună
dar nu
luna era acolo şi balaurul ronţăia