Mi-am luat un tricou fain, cu un cap de mort cât tot pieptul.
Tricoul – negru. Capul de mort este făcut din alte capete de mort
pe un albastru închis.
Încă din primele zile eticheta mi-a deschis o rană în ceafă. A treia zi nu am mai rezistat. Am luat forfecuța și ... hârș! hârș!
M-a speriat în primă fază sângerarea abundentă,
dar am terminat treaba smulgând ultima bucată de piele
din dreptul omulețului care mai ținea țeasta pe umeri.
Am desenat apoi pe eticheta rămasă deasupra gâtului doi ochi, un nas și o gură.
Nimeni nu a observat lipsa guguloiului cu păr, toți mă privesc de atunci sincer în ochii 100% cotton,
&
îmi ascultă pildele spuse prin gura trasată, sub care scrie
Asa, deci...de-a busilea iti zic...asta nu e poezie, e proza scurta fantastica.
RăspundețiȘtergereDar e misto!!
Auzi, sa ma aprobi, da :-P
RăspundețiȘtergere