în sfârșit HOTEL!

În Sighișoara la Hotel BinderBubi
ploaia m-a luat în brațe de la primii pași
claxoane strigăte umbrele deschizându-se în preajmă
intru în holul hotelului și aglomerația dispare
zgomotele deranjante dispar
o căldură aparte mă relaxează
o lumină clară și caldă
ceva îmi spune că sunt licurici în becuri
îmi văd reflexia într-o oglindă mare
cât un perete cât o bătaie de inimă
mă uit și văd
un om în haine ude într-o altfel de lume
un om cu ochii obosiți
                                cu ochii obosiți
                                                       cu ochii obosiți
se apropie o recepționeră
zâmbet
ecuson strălucitor
deschide brațele arătând intensitatea (sau imensitatea) holului
și toată nebunia începe

alt zâmbet la recepție 
sunet reconfortant de chei în palmă
o mână întinsă arătându-mi direcția spre scări
cântecul treptelor de lemn apăsate
camera luminată generos
telefonul meu conectat rapid la internet
scriu SUNT BINE! AM AJUNS LA HOTEL
toți prietenii mei sunt conectați la starea mea
toți știu unde sunt

în cameră cu un prosop în jurul taliei
ceva aparte este aici
în fiecare obiect de mobilier
să fie rama de la tablou? îmi zic
trec totul în revistă
observ calitatea
mă opresc pe câte un detaliu
un colț de fotoliu
cuta perdelei
reflexia din geam
peretele alb
spațiu generos între pat și restul mobilierului
la televizor văd starea vremii îl sting și ies din cameră
pardesiul atinge ușa
fâșâit specific
oare când m-am îmbrăcat atât de repede?

întreb
sala de conferință este deja pregătită pentru ședință! - zâmbet
da
suntem bucuroși că ați ales compania noastră! - mi se spune și urmează zâmbetul
zâmbetul
zâmbetul
zâmbetul ca un ecou pe buzele fiecărui angajat
zâmbet când mi se aduce supa
zâmbet dimineața când mi se servește cafeaua și aburii se ridică ușor din ceașcă
când mi se dă cheia - zâmbet plus sunetul specific de chei în palmă
stop! observ - ecusoanele
strălucesc auriu
la orice oră pe hol trece pe lângă mine un zâmbet bine ați venit! - zâmbet
pe aici vă rog! - zâmbet
da cum să nu! -zâmbet
o domnișoară nevăzută de nimeni împăturește un cearșaf - zâmbet

epilog I
alo! șefu' este totul aranjat 
da 
sala și camerele sunt pregătite
nu vă fie frică de concurență sau gura presei
data viitoare mergem și la noi 
lanțul hotelier are și în Mediaș
da 
azi în Sighișoara mâine în toată țara să sperăm
și abia ne așteaptă 
am vorbit deja cu un manager de aici
mă plimb pe holul lung în timp ce vorbesc
reflexia din oglindă parcă redă altceva pe altcineva
cel care a intrat aici ud nu mai e de multă vreme
zâmbesc și eu
zâmbește și cea care trece pe lângă mine
văd clar ecusonul
Hotel BinderBubi Sighişoara

epilog II

alo'
bună seara iubita am o surpriză pentru tine
de aniversarea noastră o să venim aici
am rezervat totul 
închide ochii 
respiră
așa 
să aud respirația 
să îți spun cum este aici
să îți povestesc despre starea de a fi 
în tot acest timp
perdeaua este ușor umflată de vânt