vă rog doamnă garderobieră

doamnă eu și așa merg la serviciu cu chiu cu vai
mă plimb noaptea pe marile bulevarde cu lumini calde
prin parcuri printre copaci de soi
merg la cumpărături vânzătorii sunt oameni sensibili
nu mai pot merge în halul ăsta


vă rog primiți la garderobă rana
nu are o formă fixă știți foarte bine
ocupă foarte puțin loc sau îl poate ocupă pe tot
asta doar pentru câteva secunde


văd acolo pe scaun sub ziar un umeraș gol
vă rog trebuie să ies să fiu înghițit de soare sau întuneric
mă puteți urmări prin vitrina mare pe care văd că ați plâns


aș băga mâna în buzunar să vă dau niște bani
dar e plin de sânge
când mă întorc aduc niște frunze și ștergem bacnotele împreună


vă rog nu vă e milă de orologiile din ochii mei
de limbile ce aleargă ca niște copii