plescăie cerul

ce groaznic când vine furtuna
și oamenii sunt încă în piață alergând după alimente
sau când ferestrele se trântesc cu putere
și tu agale pe stradă ai impresia ca cioburi te vor tăia bucățele
că îți vei continua drumul dus pe spatele a milioane de furnici

cine să ne înțeleagă simetria să ne mângâie umbrele
în toţi norii ăştia de ciment?
acum vine ploaia asta și noi nu avem plutele gata
frecăm de ne-au intrat bureții de sârmă în carne
dragă tată (ţip)
ce să-i las iubitei în cutia poștală ceva să țină loc de fulger?

lumina becului se zbate ca o pleoapă
e semn ăsta prima picătură s-a desprins din soare
ce bine îi şedea grădinii în noi