doctorul făcea glume pe seama bolii
îmi arăta analizele ca pe nişte timbre
până când asistentei i s-a făcut milă
şi-a deschis nasturii lăptoşi ai halatului
m-a împins prin uşa cu afişe medicale
am ajuns pe o bancă din parcul unirii
în seara din joia mare şi
am început să ne mozolim
culcat în iarbă
doctorul privea la stele prin radiografia mea
o să moară
o să te omoare
o să ne omoare pe toţi
îl auzeam şoptind precum greierii
Şi, despre unul de-al meu...
RăspundețiȘtergerehttp://ladyallia.blogspot.com/2011/04/secvente-si-stop-cadru.html#
:).
Asta, pentru că deşi ştii că eşti poetul meu contemporan preferat şi un prieten drag, eu nu ştiu cum să spun asta frumos. Când scrii de cei dragi, nu poţi scrie. Totuşi, aseară, avenit instantaneu. Te îmbrăţişez şi îţi doresc senin :).
:). ''usierul'' baudelaire?
RăspundețiȘtergerestelele se fixau pe oase
RăspundețiȘtergerefrumos zis:)
RăspundețiȘtergere