Poezie germană: Christian MORGENSTERN

vezi ceilalți poeți străini publicați pe blog aici


Christian MORGENSTERN

Genunchiul

Colindă un genunchi, buimac,
E un genunchi şi-atât
Nu e un cort, nu-i un copac
E un genunchi şi-atât.

Căzu - n război odată-un ins,
sub gloanţe, la pământ.
Numai genunchiul - neatins
de parcă ar fi fost sfânt.

De-atunci cutreieră buimac,
e un genunchi, şi-atât.
Nu e un cort nu-i un copac.
E un genunchi, şi-atât.

Îndrăgostitul

Suav patinează un îndrăgostit,
în noapte, pe gheaţa cea fină.

Şi zidul oraşului, înzepezit,
sclipeşte-n ciudată lumină.

Visează o fată cu genele lungi
şi.arzând, se opreşte niţel.
Dar gheaţa topindu-se-l supse pe el
şi nu-l văzu nimeni de-atunci.

Traducere Nina Cassian

Slujnice sâmbăta

Acaţă pe stânghii, de-a rândul
covoarele, mici şi mari
şi le bat şi le bat - cu gândul
că-s domnii propietari.

Cu furioasă şi tihnită silinţă
lovesc preşurile din plină
după şapte zile cu umilinţă
se răcoresc şi ele puţin.

Fâşie cu fâşie să cadă!
şi bat în drăcescul lor tact
urechile celor de la stradă
nici nu iau, de-aşa ceva, act.

Dar în curte, sub crunte cadenţe
se vaită preşurile boiereşti
şi pernele şi covoarele-n zdrenţe
şi greoaiele plăpumi nemţeşti

Traducere Marcel Breșleau