zgomotul mării pe care îl visai

iată-mă pe acest câmp la această fântână
privind cum cade copacul pe care l-am aruncat cu tot cu păsări
așteptând impactul

copacul se lovește de pereți și ies scântei
copacul se rostogolește în cădere
copacul cade de foarte multă vreme dar parcă abia l-am aruncat
privesc aplecat peste marginea de cărămidă
cu inima ieșind din piept ca un strop de transpirație
gata să se desprindă

am fost în toate lumile prin care am umblat împreună
în toate te-am găsit dormind
în toate te-am învelit cu o pătură din carnea mea
și mă depărtam tăcut

pe sub ierburi am venit aici
unde începe lumea de la zero cu o fântână
în care cade un copac pe loc

în toate lumile eu te-am găsit dormind
și zgomotul mării pe care îl visai
îmi acoperea strigătele către tine
asta ca să știi