this gun loves me back

ne despart doar picăturile de sânge
nenorocitele de picături ce curg la chiuvetă noaptea
trecem zilnic pe sub pula de pe cer
ca pe sub un arc de triumf
ne ținem de mână iese fum de pucioasă iubito
din palmele astea care se transformă în frunze
prin care trec milioane și milioane de volți de iubire și timp

și ne pierdem
ne granulăm și ne depărtăm
de ce oare? de ce?
strig în peșterile mele noaptea când pielea mea e tot una
cu pereții umezi

o luăm fiecare în direcții diferite
vâslind cu mâinile printre pescărușii înghețați

la dracu'! la dracu'! la dracu'! la dracu'!
iar am să mă învârt ca un autist în stația de metrou
și am să tremur și am să îndrug vorbe de cazon
iar nu o să știu ce e cu mine săptămâni într-o secundă
iar o să vină el
nu iubito! nu mai vreau
iar o să vină el și o să-mi pună pistolul pe masă

și ploile ce se apropie
o știu nu-i prima oară le simt mă fac să-mi țin mâinile la tâmple să am grimase
mă vor acoperi avalanșe de nămol de broaște și pietre
vor veni femei siameze să mă dezgroape
cu cântecele lor ce-mi vor speria viermii din carne
mă vor scoate din rădăcini
mă vor spăla îmi vor sterge rănile cu țâțele
îmi vor scoate mâlul din găt cu degetele lor ca niște șerpi
mă vor legăna până voi redeveni copilul care dansa
undeva între tavan și patul din hotel
dar eu le voi vomita în poală numele tău
le voi scuipa în dinții lor negri strigăte către tine
voi tăia cu lama precipitat în carne poate voi ieși din mine
poate o să merit undeva un pământ mai zdravăn
pe care să mă îmbrățișezi

cu gândul la tine mă ghemuiesc în cutia strâmtă seara
și ascult cum se pornește viscolul afară
cum se întorc stăpânii acasă
stăpânii uriași din povestea lui jack 

cu gândul la tine mă ghemuiesc în cutia strâmtă seara
ascult cum se pornește viscolul afară
cum se întorc stăpânii acasă
stăpânii uriași din povestea lui jack
și tremur

apoi încep șoaptele

șoaptele  

și tremur