marți, 15 februarie 2011

spaţii deschise

Joseph Vernet
când am intrat în cameră
naufragiul deja se petrecuse

pe deasupra mobilei
valurile legănau în felul lor specific
bucăţi din vaporul sfărâmat de o mână
ce se retrăsese în bec

cu ultimele puteri
câţiva marinari
încercau să se ţină la suprafaţă
printre ei eu
am început să-mi văd de ale mele
să deschid calculatorul
să răsfoiesc o carte

1 buşeli:

  1. Tema naufragiului mă pasionează și pe mine.
    Poate pentru că nu știu să înot... poate pentru că mi-aș fi dorit să trăiesc într-un castel de nisip subacvatic.
    Am apreciat valurile imense din inima poeziei tale.
    Le-am apreciat și am oftat.

    Salutări din ochiul furtunii,
    tot eu.

    RăspundețiȘtergere

Zi ceva de-a busilea sau din picioare

de-a bușilea prin aer!