întoarcerea acasă

aliona locuieşte la ultimul etaj

Man Ray

al delirului meu

nu iau liftul ci
urc pe scări pentru că vreau să îi fac
o surpriză
pe coridoare
contorsioniste încolăcite
de şerpii cu care îşi fac numărul zilnic
mă urmăresc cu privirea

ţin în mână două bilete
la loja tramvaiului din oraş
din care o să vedem minunăţiile vieţii
: bărbatul care îşi caută geamantanul pierdut
fetiţa cu balonul spart plin de lacrimi
perechile de îndrăgostiţi construind parcuri
din bucăţi mari de puzzle

numai de nu s-ar îngălbeni
hainele de pe mine până la ea
numai de nu ar începe ăştia
să dărâme clădirea
să alerg înapoi fugărit de mingea de fier
din ciocul macaralei

în spatele uşii acoperite cu iederă
aliona nu ştie nimic din toate astea
iese în grădină
taie soarele cu un fierăstrău
se plimbă pe câmpii

toamna adoarme în hamac