de-a buşilea prin aer

m-am trezit
în mijlocul camerei
un pitic aprindea lumânări
s-a scuzat că l-am surprins
mi-a zis că termină repede
mai are vreo 50
că deh!
eu aş fi de vină
surâdea cu subînţeles

am fugit la fântâna din sufragerie
de unde mi-am scos hainele
fără încălţări
pe care nu le găseam

pe hol am dat de mama
am întrebat-o de încălţări
dar îşi vedea de ale ei
îmi spunea să mă grăbesc
iar întârzii

pe hol mai mulţi vecini
aşa că am coborât
din pervaz în pervaz
să nu mă vadă

am început să alerg
mă gândeam la pitic
în cameră am nişte scrisori
de la ea
putea să dea de ele
chiar dacă el doar aprindea lumânări
viaţa m-a învăţat să nu cred în nimeni
aproape
aici mi-a apărut chipul ei
ca o vină
ca un punct pe i
născut în burtă

trebuia să găsesc ceva de încălţat
să mă întorc iute la scrisori
pe care le pusesem parcă sub pernă

iarba îmi zgâria tălpile
dar mi le ascundea de restul lumii
ceea ce era bine
că nu mă vedeau desculţ

văd un prieten şi apropiindu-mă de el
a trebuit să îi spun

nu am descifrat
reacţia lui
mi-a dat nişte bani
să cumpăr de la un magazin
încălţări

cele din piele întoarsă
fără şireturi
dintr-o bucată
zicea el
sunt cele mai bune

pentru asta ar fi trebuit
să mă duc în oraş
desculţ

doar la gândul că
aş fi călcat pe asfalt
fără pantofi
m-a făcut să fug pe lângă amic
să fug repede
atingând doar vârfurile ierbii
mai apoi nici măcar

îmi venise inima la loc
mi-am zis
dacă nu rămâneam desculţ
nu învăţam să zbor

ce uşor este

mi-am propus să îţi fac o vizită
şi am pornit spre tine

pe drum
îmi veneau alte idei
cum ar fi să merg în spaţiu
să ajung la marginea universului
să înfig sabia medievală
sau de ce nu
să trec eu dincolo

eram fericit
mă gândeam că aş putea fi
un papuc în piciorul lui Dumnezeu
care se plimbă ici colo
ca peştişorul meu roşu
în micul lui acvariu
pe care îl privesc din pat
de nu ştiu când
cu puţină salivă în colţul gurii