vineri, 3 septembrie 2010

aşteptase ca o statuie de când se ştie

până când
i-a luat locul soarele

perna nu mai gâfâie noaptea
este linişte ca într-un sertar

când plouă
parcă
ploaia îi desenează fiinţa pe asfalt
sub formă de şotron pe care nu îl mai vede altcineva
decât Dumnezeu

de azi
strânge iubirea în pumni
precum pleoapa ochiul
şi în jur se face tot mai mult loc
ca într-o explozie

0 buşeli:

Trimiteți un comentariu

Zi ceva de-a busilea sau din picioare

de-a bușilea prin aer!