sâmbătă, 31 octombrie 2020

Ipoteze

 


Ia spuneți
cum ar fi
dacă ni s-ar șterge jumătățile din fața imediată a ochilor,
dacă jumătățile ar dispărea din lumea fizică și
ar rămâne doar în lumea noastră interioară?
Atunci
un observator venit din spațiu
ne-ar vedea certându-ne singuri & gesticulând de zor 
în aerul rămas mai liber.
Ne-ar vedea plimbându-ne prin parcuri, pe străzi
trași comic ca niște mimi
de câte-o lesă prinsă de gâtul unui animal invizibil.
Ne-ar vedea prin paturi îmbrățișând pătimaș
cearceafuri, perne, așternuturi sau plăpumi (în funcție de anotimp).
Nu în ultimul rând (poate chiar în același timp)
ne-ar vedea răsfoind caiete cu foi veline,
absorbiți de o lume adâncită misterios
în alb.

Sau ia spuneți
cum ar fi
dacă ni s-ar înmulți jumătățile,
dacă și-ar manifesta fizic toate părțile potențiale din care se compun
și noi nu am fi în stare să observăm nici măcar una în plus 
salvându-le astfel,
măcar pe câteva dintre ele, de la anihilare?
Același observator venit din spațiu
ne-ar vedea certându-ne cu o persoană
în timp ce părțile identice ale acelei persoane,
dar totuși esențial altele,
ne-ar privi întristate de conștientizarea faptului
că salvarea vă este, pentru amândouă jumătățile, foarte aproape.
Observatorul ne-ar vedea plimbându-ne prin parcuri, pe străzi
cu trupul prins în mii de lese, ca niște chingi, de care trag tot atâtea animale, 
în timp ce doar rahatul unui singur animal (nu și cel mai fioros)
îl strângem pentru colecția noastră dragă.
Același observator ne-ar vedea prin paturi îmbrățișând pătimaș
trupuri, obiecte, sunete, forme ale naturii, amintiri etc.
Din punctul lui de vedere am arăta ca un coș plin cu rufe,
dacă noi ne-am putea vedea, cu puțin noroc am avea impresia
că facem parte dintr-un tablou de-al lui Bosch.
Nu în ultimul rând (poate chiar în același timp)
același drag observator
ne-ar vedea răsfoind caiete cu foi mustind de litere,
puse una peste alta, formându-se astfel catedrale
în care odată intrați nu ne mai vede nimeni trăind.

Dar ia spuneți
cum ar fi
dacă toate astea nu ne-ar privi doar pe noi
ci și pe jumătățile noastre & toate astea,
cum am mai spus, s-ar întâmpla
în același timp?

4 buşeli:

  1. Ce dileme ai! :) Îmi amintești de teoria conform căreia, când ne iubim cu cineva, ne iubim cu toți/toate cei/ cele pe care i-a/ le-a iubit la rândul său... noi nu vedem pe nimeni în plus, dar un observator ar vedea. :)

    RăspundețiȘtergere

Zi ceva de-a busilea sau din picioare

de-a bușilea prin aer!