estimp

© ștefan ciobanu

vremea
când aveam o mie de picioare
şi mâncam lăcuste ca orice om
care îşi făcea veacul pe o
treaptă luuuuuuuuuuuuuuuungă
a unei universităţi aflate în paragină
nu a trecut încă ba mai mult
doar antenele mi se mai văd azi
de după o piatră
unde m-am oprit crezând că văd acolo
nişte firimituri şi de unde
probabil
nu o să mai pot pleca în vacanţă