toţi camarazii plecaseră
toate cadrele dispăruseră
după foarte mult timp tăcu şi ecoul ţipătelor
natura îşi reintra în drepturi
o iarbă mare creştea din saltea
anotimpurile treceau
ca un convoi nesfârşit de camioane
puteam fi văzut prin geamul spart
de foarte departe
fredonam o melodie interbelică
şi imitam
nu ştiu prin ce minune
la perfecţie
sunetul de gramofon
curăţam arma
sperând să găsesc în mecanismul ei ruginit
inima
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 buşeli:
Trimiteți un comentariu
Zi ceva de-a busilea sau din picioare