ca un lord

astăzi nu am cearcăne sau poate încă visez

pe sub soarele acesta de zăpadă nimic nu mă miră
nici cuţitul care răsuflă greu în mână
nici amintirile
care mă buzunăresc de toate respiraţiile
nici carnea care îmi luceşte prin piele

am început să îmi botez bătăturile
cu nume de sfinţi
să le învăţ cu tăcerea

e bine că am plecat - îmi dau eu sfaturi
ca de la bătrân la tânăr -
vecinilor le vine apa caldă în calorifere
cu tot cu broaşte
şi eu
pot purta cuţitul pe post de pălărie
ca un lord