pachete de craciun

am ajuns în holul blocului
aici scrie cu litere de aur parcă
liftul este defect
zic
să nu înjur că este post
îmi imaginez o cruce plutind pe marea de salivă a limbii
ca să pecetluiesc orice intenţie

mă uit în sus la etajul nouă
ca la un soare
sau ca la o tipă ce coboară scările
şi e în fustă etc etc
m-am gândit la o glumă absurdă
ce păcat că şi trenul de etajul nouă are întârziere
râd
ca prostul ar fi spus vecinii

voiam să o întreb de multă vreme
când ne îmbrăţişam
chiar era răcoare sub pielea ei aşa cum simţeam eu
sau trecea un şarpe
asta îmi dă putere să urc

eu sisif
tu?

scrijelesc în dreptul unei sonerii
care are butonul adânc băgat înăuntru
ce bine ar fi
să scoatem anumite amintiri din cap
ca pe niste măsele
eventual fără anestezie

e curios
dacă mă gândesc la cineva
-nu la ea am jurat pe roşu că nu-
chipul persoanei are densitatea unei perdele
dar chiar şi aşa pentru creier este ca şi când ar fi
cu mine pe scară
pasul până la schizofrenie fiind foarte mic
cât o săritură de şotron

mă gândesc la obama
dacă el a reuşit sigur şi eu

pe stradă trece unul care cumpără sticle goale
îl aud cum strigă şi
îi zâmbesc
ce dacă nu va şti niciodată

sughit
mă pomeneşte mă bucur ca un copil
sunt chiar în faţa uşii
inima îmi bate într-un ritm ciudat de jazz
sper să fie una tânără
pe recomandată scrie doar numele nu şi vârsta

îmi fac planul
ciocăn îi dau scrisoarea
şi fug
ca un copil care a făcut o boacănă

gata aceasta poezie e terminata. nu am titlu. si nici pareri :)