cântec de umăr
iubito
tăia-ţi-aş frunză la câini cât eşti de frumoasă
şi de ruşinoasă
când îţi curge-n tălpi
uşor
sângele ca un izvor
de miroase a gutui până-n tâmpla nimănui
când treci din noapte-n rai
doar cu mine de un pai
ca un proaspăt decedat
spre judeţul celălalt
mie îmi vine să pocnesc
din degete gemene
să răcnesc la cremene
vreau să fiu mai mort
decât un turc
tras prin ţeapă
de ţepeş şi a lui clacă
şi în râsul lor pestriţ fugăriţi de antihrist
să aşteptăm apocalipsa
îmbrăţişaţi pe un mugure
ghiară peste strugure!
iubito
lenevesc murdar
săruta-te-aş chiar şi-n var
într-un leagăn de tramvai
unul cântă fals din nai
de fapt mă bandajează
căci
în loc de carne am
pardon
pe celebrul cupidon
nu s-ar zice ca rima e punctul tau forte ( poate cu exceptia finalului) insa ai stiut sa alegi o zicere de factura populara doinita, pe care o accepti natural, ca si cititor, nu stai sa gasesti noduri in papura...
RăspundețiȘtergereIn al doilea rand mizezi in primul rand pe idei nu pe cuvinte si asonanta lor, e o poezie de idei deghizata in balada populara.