Virgil Teodorescu și doi ochi pe un profil
lista completă a autorilor din rubrica poemul săptămânii > aici
 |
| Picasso - Marie-Thérèse Walter 1937 |
Virgil Teodorescu (1909-1987) unul dintre membrii celui de-al doilea val suprarealist din România, ajuns pentru o perioadă președintele Uniunii Scriitorilor din România (1974 - 1978), publică în anii '50 - '60 volume ce conțin poezii proletcultiste în care înfierează războiul proaspăt încheiat, practicile din lagărele fasciste, lăudând noile orizonturi deschise de socialism. Totuși, nu de puține ori, strecoară poezii care amintesc bogăția creațiilor din curentele avangardiste.
M-am gândit să adaug poezia de mai jos la rubrica poemul săptămânii, pentru frumusețea rimei pe care, cel puțin aici, autorul dă dovadă că o poate modela după voința sa.
ROMANȚĂ (V)
Oglinda sfărâmată a mării m-a mințit.
Și nu e de mirare că chipul tău ciuntit
răsfrânt în apa asta vicleană și-a pierdut
naivitatea pură și-apare prefăcut
cu zâmbetul la ceafă și nările pe frunte.
Mi se părea, iubito, că te-a strivit un munte
și-am adunat fărâme din chipul lilial
și-un stras în loc de alba sclipire de cristal
a pieliței întinse pe-al feței diamant.
Eram, cu alte vorbe, ca și acel amant
trezit din tulburarea iubirii uriașe,
descoperind la mâna iubitei sale șase,
în loc de cinci falange, pe care până atunci
crezuse că le are. Eram ca acei prunci
ce râd, când sunt mai vârstnici, că mintea de copil
i-a îndemnat să puie doi ochi pe un profil.
Dar ți-am zărit - ții minte? - pe urmă gâtul gol
în gârla căptușită cu-ntunecat nămol,
ca mai demult, întocmai cum el mi-a fost sortit.
Oglinda sfărâmată a mării m-a mințit.
din vol. Drepturi și datorii, Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1958)
.....
RăspundețiȘtergere