cum ar fi să respire sub apă
în mediul acela
unde sunetul se mişcă autist
uneori aşteaptă leşinul
ca pe o maşină cu pâine
îşi întâmpină moartea în şoşoni
citesc cărţi pentru că au forme de aripi
construiesc zgârie nori în loc de zgârie morţi
se îmbrăţişează pentru a pune între ei
virgulă
morfina doar le mătură durerile
cu târnul
fără mămoşenii
din toate frunzele îi pândeşte rugina
ca o piatră în praştie
şi le loveşte tâmplele
luându-le locul
pe scaunul de pe verandă
rămâne adesea aerul
care se dă în balansoar
în mediul acela
unde sunetul se mişcă autist
uneori aşteaptă leşinul
ca pe o maşină cu pâine
îşi întâmpină moartea în şoşoni
citesc cărţi pentru că au forme de aripi
construiesc zgârie nori în loc de zgârie morţi
se îmbrăţişează pentru a pune între ei
virgulă
morfina doar le mătură durerile
cu târnul
fără mămoşenii
din toate frunzele îi pândeşte rugina
ca o piatră în praştie
şi le loveşte tâmplele
luându-le locul
pe scaunul de pe verandă
rămâne adesea aerul
care se dă în balansoar
Buna ziua Alexandru. As vrea sa ma "abonez" la blogul tau dar .... nu stiu cum :) Oricum am legatura de pe facebook dar ma gindeam ca poate exista si posibilitatea de a urmari blogul (follow). O zi buna
RăspundețiȘtergereŞtefan...mă uimeşti de fiecare dată tot mai mult. Este deosebită. Am scris şi eu cândva ceva despre ideea asta de "în crucea goală" şi cred că dacă ar fi ieşit măcar 10% din ceea ce am găsit aici, m-aş fi iubit cu adevărat. Eşti cu adevărat preferatul meu dintre contemporani. Eşti...un fenomen, o emoţie continuă!
RăspundețiȘtergereluminita, am activat optiunea cu abonarea la blog. sa imi spui daca funcitoneaza pentru ca nu sunt familiar cu aceasta optiune
RăspundețiȘtergeresandrina, multumesc de citire. la urmatorul volum ai unul rezervat, stii doar. :)
Adevărat ce spune Sandrina...Scrii foarte frumos si pătrunzi în adâncul simțemintelor!
RăspundețiȘtergereFelicitări!