şi dacă mi-aş înălţa roşul
ca pe un steag privind la el
pe sub sprâncene
şi dacă din herghelia acelor de brad
mi-aş trage iubirea aproape de mine
cum marinarii bărcile pe mal
şi dacă mi-aş face din singurătate
un burlan pe care să se dezgheţe
ţurţurii dintre riduri
şi dacă aş deveni underline
cât un braţ de cruce
şi dacă aş deveni o picătură de apă
ieşită din gâtul de lebădă a chiuvetei
şi dacă mi-aş aminti viitorul
trecând prin ascuţitoarea de creioane
umerii
şi dacă m-aş uita la tine şi aş vedea
că în ochi îţi umblă peştişori de casă
şi dacă aş avea pofta unui meteorit
de a sufleca pământul
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
şi dacă ai rămâne un ştengar de om
RăspundețiȘtergerepe tabla de şah a fiinţelor...
Bună...:)
pei cred ca ar fi ceva:)
RăspundețiȘtergerebuna si tie