duminică, 3 februarie 2013

călătoria sărutului

gata
am închis ușa compartimentului
la dracu' controloru nu este un profet
- of! de-ar fi podeaua trenului transparentă
să vedem șinele moi -

apele vor ajunge din urmă vagonul
știm asta 
soarele ca un măr atârnând de o creangă
ne urmărește tot drumul și asta ne liniștește

bucăți din somnul nostru ne zgârie tălpile

experiența ne spune că în curând vom intra în ocean
vom continua călătoria printre stelele de mare

neschimbat
cerul se va transforma în nisip în timp ce noi ne vom șopti nimicuri

simpla prezență a căluților de mare
va da ceasurile înapoi până vom ajunge la peștera lăuntrică
în care fericirea picura cândva din stalactite

și șoaptele noastre se vor uni într-un murmur
în el va sta puterea noastră
bucuria de a ne ști și nimic mai mult

nicio dezvaluire nu va veni
nici într-o mie de ani
acum privim pe geamul mare sau ne sărutăm
oricum este același lucru

au mai scris: psi , almanahe, some words, roxana. primul meu text în duzina de cuvinte

16 buşeli:

  1. mulțumesc, ștefan! muza ta a fost generoasă... și mi-e greu să mai spun ceva, mi-e greu să aleg care metaforă îmi place mai mult.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. camelia, eu iti multumesc. m-am decis sa trag de mine pt. a scrie pt. ca promisesem de ceva vreme. a fost, si este, o provocare sa scriu dupa cuvinte date. imi pare rau ca la subsol nu am putut sa pun pe toti cei care au scris pana la mine, era deja tarziu, daca poate fi o scuza. :) ma bucur ca am scris. :)

      Ștergere
    2. cum bine ştii, eu te citesc, chiar dacă nu las semne. uneori nici nu aş avea ce să spun. mi-e groază de stereotip! şi repet ce am mai spus şi altă dată: scrierea pe repere fixe, pe cuvinte date e o provocare pe care eu am folosit-o, o folosesc de doi ani şi nu credeam că mă pot plia pe ea. dar... uite că se poate. supă de cuvinte pentru suflet...
      tu scrie, eu te citesc. bun aşa?

      Ștergere
    3. da! da! stiu ca ma citesti, si eu citesc dar nu dau las tot atatea semne. :) si da, este bun asa cum zici tu.:)

      Ștergere
  2. Răspunsuri
    1. olimpia, tu ai fost langa mine cand am scris? intreb pentru ca era un vers cu ceaiuri :)) deja imi e frica.:)

      Ștergere
    2. :) Hehe...şi-o să ţi se mai facă!

      Ștergere
  3. Îmi place oceanul acesta... E liniştitor şi, parcă, ferit de furtuni.
    Bine ai venit în joc cu o poezie superbă! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. carmen, si eu ma bucur ca am reusit sa intru. poate vezi ca de acum o sa imi placa atat de mult incat, o sa le scriu anticipat. :))

      Ștergere
  4. Iubesc oceanul, dar si mai tare imi place calatoria cu tine printre stelele de mare! E splendida poezia!

    RăspundețiȘtergere
  5. În trenul acvatic, stalactitele au puteri miraculoase.

    RăspundețiȘtergere
  6. E prima data cand intalnesc astfel de mod de a scrie, imi place foarte mult si e si interesant modul in care ai relatat povestioara cu calatoria, felicitari, o sa te mai vizitez!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. scriu fara sa imi impun ceva, poate de aici moDUL pe care l-ai intalnit aici. mulTu'. te mai astept!

      Ștergere

Zi ceva de-a busilea sau din picioare

de-a bușilea prin aer!