sâmbătă, 6 octombrie 2012

À la folie... pas du tout sau despre barierele iubirii


                                                                filme despre care am scris >  aici

Chiar dacă dragostea era nebunească, rațiunea domolea acele dureri vii ale inimii, îndemnând-o să se liniștească și să spere mereu'' o erotomană internată peste 50 de ani
  așa se încheie filmul À la folie... pas du tout (2002), un film pentru marile ecrane în care Audrey Tautou face doar pentru o jumătate din el, turul de forță actoricesc cunoscut din Amélie .
În acest film interpretează rolul lui Angélique, o studentă talentată la pictură care începe în interiorul ei o poveste de dragoste cu vecinul său Loïc Le Garrec (Samuel Le Bihan), doctor cardiolog. Viața tinerei Angelique pare a fi tipică unei tinere studente și fără probleme, are prieteni de seama ei care o ajută, este mereu pe fugă și plină de efervescența tinereții. Unde mai pui farmecul personal al actriței. Relația amoroasă cu doctorul nu poate decât să îi împlinească viața (mai ales că el este însurat și are o situație financiară solidă) de aceea prietenii îi înțeleg depresia provocată de despărțirea brutală.
Comportamentul precipitat al tinerei nu are cum să nu te pună pe gânduri chiar dacă regizorul începe încet încet să clarifice treburile abia la jumătatea filmului, moment în care Angelique iese din scenă reapărând abia la final.
Departe de poezia din Amélie, filmul tratează obsesia iubirii, limitele și definiția ei medicală. Filmul nu spune multe, se transformă într-o poveste polițenească în care, totuși, poliția nu apare decât în momentele finale, consumate. Probabil altfel ar fi stat treaba dacă filmul era făcut în America. Vorbim aici de iubirea maladivă, sau maladia din iubire, sentimentul acesta atât de frumos care, chiar dacă îl ai, și îl ai în exces, poate produce multe daune, ireparabile.
Finalul este un clișeu, ușor neverosimil, și mă gândesc, dacă iau finalul ca întâmplîndu-se doar în mintea ei, l-aș putea crede, dar fiind vorba de o erotomană, pentru că finalul nu duce la împlinirea dorinței neîmplinite, mă îndoiesc că așa stau lucrurile. Finalul este mai degrabă unul anost, nu cred că lasă loc pentru o continuare (totuși suntem în Franța).
Un plus mare pentru prima parte a filmului, în care Audrey Tautou umple golurile din scenariu cu talentul ei actoricesc.

0 buşeli:

Trimiteți un comentariu

Zi ceva de-a busilea sau din picioare

de-a bușilea prin aer!