ura! strigă imaginea mea din oglindă
ura! strigă pantofii că astăzi nu îi voi încălţa
ura! strigă prietena de pe mess folosind o mie de emoticoane
pe care o să le visez la noapte
ura! aş striga şi eu dacă aş fi
într-o cameră de hotel
(la mare sau la munte cui îi pasă)
ascultând ca pe un concert de mozart
muzica tălpilor ei susţinându-i trupul gol
pe mocheta aspră
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
mai deschid uneori bocancul, mai citesc cate ceva.
RăspundețiȘtergereazi m-am bucurat (iar) sa ghicesc autorul.
am impresia ca scrii din ce in ce mai bine, si, cum capat nu exista, iti doresc sa nu te-opresti decat atunci cand iti vei fi dorit.
claria ilie
alina, altfel zis
buna clarisa, incantat sa te vad pe aici (sper sa nu fac o confuzie, eu nu stiu zau povestea plecarii de pe site).
RăspundețiȘtergeremultumesc de cuvinte, si de feed. ajuta mult. cu bine.:)
multumim pentru eliberare
RăspundețiȘtergerefoarte frumos - rezonam in aceleasi frecvente